Muzeul Ceasului ”Nicolae Simache”, singurul muzeu cu acest profil din țară se află în Ploiești.
Deschis în 1963, de profesorul Nicolae Simache (1905-1972), este secție a Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova care, la rândul său, se află în subordinea Consiliului Județean Prahova.
Inițial avea titulatura ”Ceasul de-a lungul vremii” și funcționa cu un patrimoniu de circa 300 de piese, într-o sală a Palatului Culturii din Ploiești. Din 1971 funcționează într-o clădire de epocă, monument de arhitectură, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu.
Casa păstrează în linii generale arhitectura și decorația originală, în stil romantic, iar inițialele primului proprietar se regăsesc și astăzi încadrate într-o splendidă feronerie pe ușile de la intrare.
Patrimoniul Muzeului Ceasului din Ploiești cuprinde, în prezent, peste 4 000 de piese și componente care, ilustrează evoluția sistemelor de măsurat timpul din secolele XVI-XIX, de la cadrane solare, clepsidre, nisiparnițe, până la ceasornice mecanice, ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie, cutii muzicale și ceasuri bijuterii.
Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 și 1562, creații ale orologierilor Jakob Acustodia din Olanda și Jeremias Metzker din Augsburg, Germania.
Colecția muzeului cuprinde piese realizate de meșterii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, dar și de ceasornicari francezi — Benjamin Balber, George Charle, Meuron, austrieci — Philipp Ia-cob, Beyr, sau elvețieni — Pres Vaucher, A. Hess.
Pot fi vizionate: cadranele solare din secolele XVII și XVIII; un pendul din lemn datând din 1634; clepsidra — un ceas pus în mișcare printr-o cădere de apă, realizat de Charles Rayner în 1654 la Londra; primul ceas de buzunar (”oul de Nürnberg”); orologii de turn printre care, o piesă a ceasornicarului Ralf Gout (1693); ceasul de mână realizat de Courvoisier, cu efigia lui Ludovic al XIV-lea (1693). De asemenea, pot fi văzute ceasuri cu mecanisme muzicale care, cântă ”Marseilleza”, ”Deșteaptă-te, române!” sau valsurile lui Strauss.
Remarcabilă, în cadrul Muzeului Ceasului din Ploiești, este existența unui număr semnificativ de ceasuri care au aparținut unor personalități culturale și politice, românești și străine, precum: domnitorul Alexandru Ioan Cuza, omul politic și istoricul Mihail Kogălniceanu, regii Carol I și Mihai I, țarul Alexandru al II-lea, marele duce Nicolae, generalul Alexandru Averescu, istoricul Nicolae Iorga, diplomatul Nicolae Titulescu, poetul Vasile Alecsandri sau pictorul Theodor Aman.
Muzeul atrage atât prin varietatea tipologică, complexitatea mecanismelor dar, mai ales prin spectaculozitatea și diversitatea stilurilor artistice ale pieselor. Astfel, sunt expuse splendide pendule de mobilier sau de podea, cu cabinete de mari dimensiuni în stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul al XVIII-lea; ceasuri de șeminee cu postamentele surmontate de personaje mitologice sau scene idilice; ceasuri tablou de proveniență austriacă și germană, din prima jumătate a secolului al XIX-lea, extrem de spectaculoase prin mecanismele lor animate și muzicale, în funcțiune și astăzi — ”Ceasul Potcovarului” și ”Arena de circ”.
Cea mai importantă categorie de ceasuri, prin număr și valoare este reprezentată de ceasurile de buzunar, cea mai veche piesă de acest tip datând din anul 1652, realizată de Philip Jakob Bickelman, din Linz. Piesele din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când apar marile firme producătoare de ceasuri în serie (Patek Philippe, Geneve, Schaffhausen, Omega, Doxa, Longines, Hebdomas, Roskopf Patent) sunt dominate de cele de producție elvețiană, prevăzute cu mecanisme din ce în ce mai perfecționate, carcasele și cadrane ornamentate cu motive vegetale, geometrice, compoziții diverse, realizate prin emailare, gravare sau pictare, de un înalt nivel artistic.
Colecția cuprinde și unele ceasuri curiozități, cum ar fi: ceasul ”misterios” cu un cadran transparent și mecanism înglobat în ramă; ceasul care imită ”uzina cu aburi” în miniatură, inspirat de revoluția industrială, realizat la Paris în 1900, ceasul ”frizerului”, ceasul cu afișaj ”digital”, ceasul cu mecanism antifurt, ceasul breloc, ceasul tip châtelaine, etc.
În prezent, clădirea Muzeului Ceasului, monument istoric, unic în rețeaua muzeelor din România, se află într-un amplu proces de restaurare și consolidare ce vizează refacerea finisajelor și decorațiunilor originale, consolidarea structurii, refacerea fațadelor, a tâmplăriei, a pardoselilor, extinderea instalațiilor electrice, de apă și canalizare, dar și amenajarea exterioară, trotuare de protecție, alei, împrejmuire, spații verzi. Valoarea proiectului de restaurare se ridică la peste 8 milioane de lei, majoritatea provenind din fonduri europene. Lucrările au fost demarate în martie 2013, pentru o perioadă de trei ani.
Expoziția cuprinzând colecțiile de ceasuri, a fost mutată, din august 2013, în sediul Muzeului de Istorie din Ploiești, unde este deschisă publicului până în anul 2015, la finalizarea lucrărilor de restaurare.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
